Economie

Pe parcursul anului 2015 economia Moldovei a fost influenţată de un şir de factori, precum: restricţiile comerciale impuse de Federaţia Rusă și recesiunea din această țară, criza din Ucraina, problemele în sectorul bancar, seceta din vară etc. În pofida influenţei negative a unor factori asupra economiei, unele activități economice au înregistrat creșteri. Indicatorii monetari şi bugetari au crescut moderat. Totodată, s-a micșorat, în termeni reali, salariul mediul lunar și valoarea medie a pensiei lunare, iar rata șomajului a crescut.

Produsul intern brut (PIB) a crescut. Produsul intern brut în semestrul I 2015 a însumat 53 mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2014 cu 3,6% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată din intermedieri financiare și asigurări – cu 1,4 puncte procentuale (p.p.), industria extractivă și prelucrătoare – 0,8 p.p., tranzacții imobiliare - 0,4 p.p., agricultură – 0,2 p.p.

Inflația. Majorarea prețurilor de consum, în anul curent, a fost determinată, în general, de deprecierea monedei naționale, ceea ce a afectat prețurile la bunurile de import și tarifele la servicii comunal-locative (energie electrică, gaze naturale din rețea). Totodată, recolta înaltă în anul 2014, obținută în sectorul agricol, a condus la micșorarea prețurilor de vânzare a unor produse vegetale. De asemenea, scăderea prețurilor pentru resurse energetice și produse agricole pe piața mondială a contribuit la diminuarea prețurilor.

Dinamica ratei inflației, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Ministerul Economiei

Rata inflației, în luna septembrie 2015, a constituit 9,5% față de decembrie 2014, înregistrînd o majorare de 7,7 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2014. Creșterea prețurilor a fost condiționată, în general, de majorarea tarifelor la servicii comunal-locative (energia electrică și gaze naturale prin rețea), prețurilor la mărfuri nealimentare (medicamente, materiale de construcție, încălțăminte, confecții etc.) și produse alimentare (produse de morărit și de panificație, fructe proaspete etc.). Rata inflaţiei anuală a constituit 12,6%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilit de BNM (5% +/- 1,5%).

Datoria de stat a crescut esenţial. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la 30 septembrie 2015 a constituit circa 33,5 mild. lei, în creștere cu 29,1% față de data similară a anului 2014 și cu 22,1% comparativ cu începutul anului curent.. Datoria de stat internă s-a micșorat cu 4,4%, iar cea externă, calculată în lei, a înregistrat o creştere pronunțată, de 41,5%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute străine.

Datoria de stat administrată de Guvern la sfîrşitul lunii septembrie 2010-2015, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor

Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit 6714,2 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 4627,6 mil. lei (în scădere cu 4,5% față de sfîrșitul lunii septembrie 2014), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul perioadei similare a anului 2014) şi VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 23,3 mil. lei (mai puţin de 5 ori decît în perioada similară a anului 2014). Datoria de stat internă s-a micșorat cu 4,4% comparativ cu situaţia din 30 septembrie 2014 și cu 5,1% față de începutul anului curent.

La data de 30 septembrie 2015 stocul datoriei de stat externe, administrată de Guvern, a însumat 1334 mil. dolari (sau 26824,7 mil. lei) comparativ cu 1301,3 mil. dolari (18956,8 mil. lei) la data de 30 septembrie 2014. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 2,5%. Însă, calculată în lei, datoria de stat externă a marcat o creștere pronunțată, de 41,5%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute străine. Față de începutul anului curent datoria de stat externă a înregistrat o majorare cu 27,9 mil. dolari (+2,1%), cauzată de atingerea valorii pozitive a finanțării externe nete cu 73,3 mil. dolari și a fluctuației negative a ratei de schimb a dolarului față de alte valute străine cu 45,4 mil. dolari.

Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.09.2015 a atins o valoare de 1769,4 mil. dolari, micșorîndu-se cu 18,9% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2014 şi cu 33,3% faţă de data similară a anului 2014. În general, micșorarea activelor oficiale de rezervă a fost cauzată de intervenţiile pe piaţa valutară internă sub formă de vînzări de valută, intervenţiile sub formă de vînzări de valută cu unele bănci comerciale, deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA, plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova etc.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la sfîrşitul lunii septembrie 2011-2015 , mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Evoluţia comerţului exterior Prin urmare, exporturile s-au diminuat cu 17,2% (în termeni nominali) şi importurile - cu 23%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-august 2015 s-au cifrat la 1284,8 mil. dolari SUA, mai puţin cu 267,8 mil. dolari comparativ cu ianuarie-august 2014, iar importurile au însumat 2624,4 mil. dolari, mai puţin cu 782,5 mil. dolari, respectiv.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale în ianuarie-august 2008-2015, mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-august 2015 a unui deficit al balanţei comerciale de 1339,6 mil. dolari, cu 514,6 mil. dolari (-27,8%) mai puţin faţă de cel înregistrat în ianuarie-august 2014. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul negativ la: petrol, produse petroliere şi produse înrudite (20,1% din total), gaz şi produse industriale obţinute din gaz (15,6%), vehicule rutiere (7,7%), fire, ţesături, articole textile (7,6%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (5,6%), produse medicinale şi farmaceutice (5,2%), alte materiale şi produse chimice (5%), fier şi oţel (5,1%), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale (4,8%), articole prelucrate din metal (4,6%), materiale plastice prelucrate (4%), aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii (3,3%), aceste mărfuri fiind destinate atît pentru consumul populaţiei, cît şi pentru aprovizionarea sectorului de afaceri. Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la îmbrăcăminte şi accesorii (cu o pondere de 8% din soldul total), seminţe şi fructe oleaginoase (6,9%), legume şi fructe (5,7%), băuturi (5%), cereale şi preparate pe bază de cereale (4,2%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (3,4%) etc.

Moldova îşi menţine soldul negativ al balanţei comerciale practic cu toate ţările partenere, excepţie: Marea Britanie, unde s-a exportat mărfuri cu 62,8 mil. dolari mai mult decît s-a importat, Belarus – cu 44,7 mil. dolari, Kazahstan – cu 34,7 mil. dolari, Georgia – cu 10,8 mil. dolari, Irac – cu 8,9 mil. dolari, Cipru – cu 5,3 mil. dolari, Elveţia – cu 5 mil. dolari, Liban – cu 4,7 mil. dolari, Letonia – cu 3,5 mil. dolari, Grecia – cu 2,8 mil. dolari, Siria – cu 2,2 mil. dolari, Azerbaidjan – cu 2 mil. dolari, Indonezia – cu 1,4 mil. dolari şi Kîrgîstan – cu 1,1 mil. dolari.

În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială cu ţările Uniunii Europene s-a încheiat cu un deficit de 494,2 mil. dolari, cu ţările CSI – de 334,9 mil. dolari şi cu alte ţări – de 510,5 mil. dolari. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: China (228,1 mil. dolari), Ucraina (215 mil. dolari), Federaţia Rusă (195,9 mil. dolari), Turcia (157 mil. dolari), Germania (134,7 mil. dolari), România (91,6 mil. dolari), Austria (50,9 mil. dolari), Italia (43,5 mil. dolari), Polonia (42 mil. dolari), Ungaria (41,6 mil. dolari), Japonia (34 mil. dolari) etc.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-august 2015 a constituit 49%, faţă de 45,6% înregistrat în ianuarie-august 2014.

Dinamica schimburilor comerciale

  ianuarie-august 2014 ianuarie-august 2015
  mil. dolari SUA structura, % în % faţă de anul 2013 mil. dolari SUA structura, % în % faţă de anul 2014
Export – total 1552,7 100 100,6 1284,8 100 82,8
inclusiv în:            
ţările Uniunii Europene (UE-27) 810,5 52,2 115,8 795,6 61,9 98,2
ţările CSI 510,5 32,9 83,6 328,6 25,6 64,4
alte ţări 231,6 14,9 99,3 160,6 12,5 69,3
Import – total 3406,9 100 96,9 2624,4 100 77,0
inclusiv din:            
ţările Uniunii Europene (UE-27) 1687,0 49,5 108,0 1289,8 49,1 76,5
ţările CSI 919,7 27,0 85,1 663,5 25,3 72,1
alte ţări 800,3 23,5 91,9 671,1 25,6 83,9
Balanţa comercială -1854,2 x 94,1 -1339,6 x 72,2
Gradul de acoperire a importului prin export 45,6% x 1,7 p. p. 49,0% x 3,4 p. p.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică